Comuna Almaşu Mare

Este situată la periferia sudică a Munţilor Apuseni, în subunitatea Munţilor Metaliferi, învecinându-se cu oraşul Zlatna, din judeţul Alba şi oraşul Geoagiu , comunele Balşa şi Buceş ,din judeţul Hunedoara. Ocupând o suprafaţa totală de 9330 ha, teritoriul Almaşului este traversat de la nord la sud de DJ705,care face legătura între oraşele Zlatna şi Oraştie, şi de la vest la est de DJ705D. Prima atestare a satului datează din anul 1407-“Possesia Almaş”. Satul este mult mai vechi decât prima sa atestare documentară, în sprijinul acestei afirmaţii venind uneltele de minerit şi materialele de construcţie romană (ce au fost găsite pe raza localităţi şi se găsesc in muzeul ,,Achim Emilian” ), galeriile cu inscripţie romane. In punctul ,,La Cruce” s-au descoperit şi cercetat (2001) mormintele tumulare din epoca bronzului timpuriu. Almaşu Mare numără 602 locuitori, este centrul de reşedinţă al comunei şi ii aparţin cele 7 sate. Gospodăriile comunei sunt in număr de 715, iar populaţia este de 1705 locuitori. Cel mai adesea gospodăriile se pierd într-o mare verdeaţa, doar turlele bisericilor punctând centrul aşezărilor, pădurile coboară până aproape în vale unde se contopesc cu pomi fructiferi din grădinile caselor. Satul îşi întâmpină călătorul, încă de la intrare, cu Monumentul Eroilor şi Troiţa Minerului. în imediata apropiere, pe o mică colină, într-un peisaj admirabil îşi înalţă turla spre cer Biserica ,,Buna Vestire”(1418),declarată monument istoric. După ce parcurgem cca. 400-500 m, la ieşirea din Almaşu Mare spre Geoagiu – Orăştie, întâlnim muzeul ”Achim Emilian”, o adevărată oază de linişte, cultură şi spiritualitate. Aşezarea dispune de multe locuri legendare: Fericeaua, Grohaşu, Citera, Breaza şi altele. Tot aici mai putem vizita vechile lucrări-exploatări miniere ,,Galeria Toţi Sfinţii”, în apropierea cărora putem vizita şi Biserica din Suseni ,, Schimbarea la faţă”(1822-18226).Toate aceste frumuseţi sunt desprinse ca dintr-o altă lume de basm. Pe dealuri răsună, încă din istorie, fluierul Iancului, iar obiceiurile şi tradiţiile sunt la loc de cinste şi fac din acest colţ de tara un loc prielnic pentru dezvoltarea agroturismului. Vizitatorul poate fi găzduit în gospodăriile ţărăneşti , unde se poate ospăta cu mâncăruri şi băuturi tradiţionale.

Cib

Este atestat din anul 1407, aşezat pe valea Cibului . Căi de acces: din DN74 Alba - Zlatna se continuă pe DJ705D Zlatna - Alba , apoi la 6 km, la crucea din Plai, se desprinde un drum, după 4km ajungem în Cib ; A doua cale de acces este din Almaşu –Mare centru pe DJ705D, trecând prin Nădăştie, iar de la Crucea din Luncă, drumul ne conduce in partea stângă, pe unde mai parcurgem cca. 3 km după care ajungem in Cib .
Satul numără 368 de locuitori care încă îşi păstrează portul popular şi obiceiurile tradiţionale.
Cibul este o aşezare cu multe locuri legendare cu ar fi : Dealul Furnicilor sau Pârâul Bordeelor.
În sat putem vizita Biserica ,, Sfântul Nicolae ”, monument istoric atestat din 1748, Biserica ,,Sfinţii Apostoli” construită in 1928.
Arhitectură veche: Domnul Sabin Onc deţine o casă de arhitectură veche, acoperită cu paie, din anul 1847.
Cibul va avea in curând deschisă o pensiune, prima deschisă în comună, S.C. ,,Casa David” SRL

Brădetul

Atestat documentar în anul 1733, este situat la 5 km de centrul comunei, având ca drum de legătură DJ705D, iar după ce parcurgem 4km , in partea stângă, se desprinde drumul comunal pe o distanţă de 1 km, ce ne duce in acest minunat colţişor de natură. Aşezarea numără doar 18 locuitori.
Pe lângă priveliştea ce o putem admira de aici locurile ne îmbie şi cu desăvârşita linişte şi frumuseţe.
Vizitatorul ajuns aici întâlneşte rarităţi. ,,Valea Agatelor” numărându-se doar două locuri de acest gen în România. Satul nu are un centru, întâlnirile se fac după slujbă in faţa Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului ”construită in sec. XlX, de fapt fiind strămutată din altă aşezare din zonă. Materialele de construcţie trag în jos vechimea satului in timp. în faţa bisericii întâlnim o raritate: ,,Scaunul de Judecată”.
După ce vizităm aceste frumuseţi şi unele gospodării, încă destul de arhaice, nu vom părăsi sătuleţul înainte de a vizita ,, Colecţia muzeala Gavrilă Mirela”.

Almaşu de Mijloc

Este atestat documentar in anul 1511 , este traversat de DJ705, care face legătura între Zlatna şi Orăştie şi are o populaţie de 230 locuitori. în centrul satului putem vizita Biserica ,, Sfinţii Arhangheli” , construită in anul 1975-1976 pe locul fostei biserici din lemn, construită in sec. XVll.
Pe Valea Caselor se pot vizita o căsuţă mocănească, acoperita cu paie , construită la sfârşitul secolului XlX.
Iubitorul de natură poate vizita peşterile de la ,,Colţ”: Peştera Bârlog, Peştera de la Certeju, Peştera la Seci şi Peştera de la Groapa Paroşii.

Nădăştie

Este atestată din anul 1321. Satul este aşezat pe Valea Almaşului, fiind traversat de DJ705D şi numără 196 locuitori. Aici putem vizita Biserica cu hramul ,, Sfântul Gheorghe” atestată in 1845. Tot în centrul satului se află şcoala cu clasele l-lV, loc pe care a fost aşezată şcoala unde a învăţat cele 4 clase primare Dr. Ing. Beca Titus Beniamin.
Iubitorul de natură şi drumeţie poate fi condus de o potecă spre Poieniţă, apoi la cele 7 coline.

Glod

Satul este atestat documentar din anul 1418, aşezat pe Valea Almaşului, având ca şi cale de acces: din centrul comunei, parcurgem 5 km pe DJ705D, trecând prin Nădăştie şi la crucea din Luncă mergem spre dreapta către Glod. Satul are o populaţie de 248 locuitori. Vizitatorul ajuns aici poate urca pe un plăişor pentru a vizita Biserica “Sfinţii Arhangheli” atestată din anul 1840.Din centrul satului, urmând apa Almaşului (denumită şi a Ardeului) ne conduce drumul către Cheile Glodului circa 1,5 km. Cheile Glodului sunt rezervaţie naturală, în custodia ATE Trascău Corp Zlatna, aici putând vizita legendarele peşteri: Peştera Zidită, Peştera Fecioarelor, Peştera cu două guri, iar la Ruptură, într-un peisaj admirabil, avem urmele vechilor aşezăminte monahale (Schitul din Cheia Glodului). La Strâmtură se ajunge ţinând firul apei (nu fără a ne uda),apoi de acolo, pe o potecă anevoioasă, după 500-600 m ajungem la Izvorul Tămăduirii, izvor carstic, loc de pelerinaj pentru credincioşi .

Informaţiile au fost preluate din broşura “O oază de linişte şi frumuseţe” editată de Publirom, la comanda Primăriei Almaşu Mare. Concepţia şi textul aparţin domnului Emilian Achim.